Powered By Blogger

luni, 28 iulie 2014

3 Până nu e prea târziu

 Poţi şterge şi pozele noastre împreună,
 Poţi spune că dragostea ta a fost o minciună,
 Poţi spune că ai ales în grabă,
 Că nu am fost potrivit să îţi petreci cu mine o viaţă întreagă.

 Poţi face toate astea fără pic de milă,
 Ştii că nu am avut nici măcar o vină,
 Orice ai face, amintirile rămân, şi dor,
 Sper că dormi bine noaptea, bine, pentru amândoi.


Distrugătoare de suflet,
Manipulatoare de zâmbet,
De tot ce e frumos,
Laşi în urmă doar un gol dureros...


Întoarce-te de unde-ai plecat
Îl mai ştii pe cel lăsat îngândurat
Fără o vorbă hotărâtoare,
L-ai lăsat nedumerit, cu o dilemă mare,
Cu o dilemă răvăşitoare…
Sunt blestemat să îţi port dorul
Neîncetat!
Oare când se va termina?
Ştiam de mult
Că nu-mi va plăcea!

 Nimic nu ţine o eternitate,
 Nici dragostea mea cea îndurerată,
 Nici inima mea nu mai este cum era odată,
 Pierdută, dată, către cea mai frumoasă fată.

 Acum, când e călcată în picioare
 Durerile din trecut revin, şi doare mai tare
 De când ţi-am spus „Te iubesc” ţi-am oferit-o sincer,
 Nu ştiam ce se ascunde sub o faţă de înger.


Întoarce-te de unde-ai plecat

Până nu e prea târziu...”



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu